..si eu odata cu el.
21 iulie, 2010
19 iulie, 2010
In statie la Lizeanu
Am crezut eu ca voi gasi vreodata asa ceva? Nu! Dar principiul strutului s-a dovedit, din nou, defectuos. Poza este elocventa. Sentimentele mele sunt scapate de sub control. Ma incearca pe rand: mandria, invidia (ca nu am scos noi acest album) si un fel bizar de teama.
Cartierul, in care am copilarit si locuiesc in continuare, a intrat pe harta muzicala a Universului in miscare. Este acolo sus cu strazile Philadelphiei lui Springsteen, luna aprilie in Paris, seara londoneza si starea mentala a New York-ului resimtita de Carmen McRae.
Suntem acolo unde meritam!!!
Puteti lua albumul de aici.
Acelasi slagar in interpretarea lui Marian Hulpus:
Cartierul, in care am copilarit si locuiesc in continuare, a intrat pe harta muzicala a Universului in miscare. Este acolo sus cu strazile Philadelphiei lui Springsteen, luna aprilie in Paris, seara londoneza si starea mentala a New York-ului resimtita de Carmen McRae.
Suntem acolo unde meritam!!!
Puteti lua albumul de aici.
Acelasi slagar in interpretarea lui Marian Hulpus:
16 iulie, 2010
15 iulie, 2010
14 iulie, 2010
13 iulie, 2010
12 iulie, 2010
Adio, Imparate!
Probabil va ganditi la care "Imparat" ma refer. Va dau doar un indiciu: a castigat de sapte ori consecutiv Turul Frantei (1999-2005). Da, ma refer la Lance Armstrong. Si de ce "adio"? Pentru ca ieri, in etapa a opta a Turului Frantei 2010, The Boss a pierdut orice sansa la tricoul galben. A cazut de trei ori si acest lucru a fost exploatat la maximum de adversari care, fiind condusi de o trena agresiva a celor de la Astana (Navarro, Tiralongo si Vinokourov), au creat o gaura imensa intre ei. Astfel, Alberto Contador are cale libera catre o noua victorie pe Champs-Elysees.
Nu sunt fan Lance Armstrong, dar, plecand de la premisa ca este nevinovat si povestea cu sucul de portocale este o gluma, merita tot respectul pentru ce a facut in lumea ciclismului. Vedeam ieri cum se indrepta resemnat spre sfarsitul cursei si cum nimeni din jurul sau, coechipier sau adversar, nu indraznea sa se uite la el. Toti care erau alaturi de el se uitau la spitele propriei biciclete. Poate uneori ne atasam prea mult de cei care au scris istorie si uitam de cei care o scriu cu noi de fata.
Si mai am un gand: la cat de ambitios este texanul, s-ar putea sa-l vedem anul viitor in sa chiar daca si-a anuntat retragerea.
Nu sunt fan Lance Armstrong, dar, plecand de la premisa ca este nevinovat si povestea cu sucul de portocale este o gluma, merita tot respectul pentru ce a facut in lumea ciclismului. Vedeam ieri cum se indrepta resemnat spre sfarsitul cursei si cum nimeni din jurul sau, coechipier sau adversar, nu indraznea sa se uite la el. Toti care erau alaturi de el se uitau la spitele propriei biciclete. Poate uneori ne atasam prea mult de cei care au scris istorie si uitam de cei care o scriu cu noi de fata.
Si mai am un gand: la cat de ambitios este texanul, s-ar putea sa-l vedem anul viitor in sa chiar daca si-a anuntat retragerea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)