Nu prea inteleg eu sarbatoarea aceasta a Revelionului. Sarbatoresti faptul ca a mai trecut un an si ca te-ai apropiat si mai mult de final? Sarbatoresti ca a trecut un an nasparliu si aspiri pentru un an mai bun? Sarbatoresti ca ai schimbat calendarul cu poze de manastiri si te-ai pregatit punand unul cu peisaje rurale? Sau Revelionul este sarbatoarea celor care inca mai sunt pe aici si este momentul in care se citeste registrul-inventar si se scot sau introduc obiecte?
In orice caz, noi trebuie sa ne conformam si sa bem, sa mancam si sa ne simtim bine, asa ca va urez un "An Nou Fericit!" in care sa aveti parte de tot ce va doriti voi, dar cu conditia, ca inainte de a obtine ce-ti doresti, sa va ganditi bine si la cei pe care faptele voastre ii afecteaza.
Si pentru ca orice lucru este mai bun daca il faci pe muzica va ofer niste sugestii pentru playlist-ul de rebeliune 2010.
31 decembrie, 2009
Inca un final
Se mai incheie o enumeratie de cifre cu luni, mai schimbam odata calendarul, mai facem un dush de final, mai zambim inca odata si ne avantam fara sperante si fara frica spre deznodamant. O bag si eu pe asta cu 'un An Nou fericit!' sa nu zica lumea ca sunt anti-ceva sau ca am vreo problema cu ciclul vietii. Planeta se invarte in jurul axei, un om se zbate in timp ce altul se relaxeaza. Concluzii la sfarsit de an? Nu, ca iarasi incep sa ma plang:))
Asa deci 2010, inca 2 ani si poate aflam si noi o treaba :)) ca prea scot evreii profit cu brandul asta. Mda nu sunt optimist, nu cred ca va fi mai bine, cred ca ar trebui sa ne bucuram de o noapte speciala fiecare cu ce treaba are cu cine are whatever sa ne facem praf sa ne fumam plamanii si creierii sa fim in extaz cat dureaza, sa mai uitam de lume si dupa ce ne trezim sa facem un dush cu apa rece, iti dai doua palme si totul revine la normal, viata continua asa cum era si acum o zi :D hai te rog eu zambeste :D
Am ales pentru aceasta ocazie bineinteles, nu se putea decat o alta performanta Radiohead recenta din 2009 la festivalul Reading. Au cantat Creep!!!! Gen OMG!!! si Paranoid Android!!! aaaaa!! cum sa nu ii iubesti, vezi cand nu ai cu cine discuta despre..e naspa, n-ai cu cine. Sunt 6 track-uri bine de tot alese, chiar cred ca marcheaza ceva, un fel de checkpoint ceva nush..dar e bestial, e atat de bestial mai ales ca este la rezolutie 1080i (nush ce inseamna dar se vede super bestial si se aude ok). E atat de bun ca o sa las un link si recomand sa turn lights off sa iti iei una bucata casti bune si...enjoy! AICI
La Multi Ani!
Asa deci 2010, inca 2 ani si poate aflam si noi o treaba :)) ca prea scot evreii profit cu brandul asta. Mda nu sunt optimist, nu cred ca va fi mai bine, cred ca ar trebui sa ne bucuram de o noapte speciala fiecare cu ce treaba are cu cine are whatever sa ne facem praf sa ne fumam plamanii si creierii sa fim in extaz cat dureaza, sa mai uitam de lume si dupa ce ne trezim sa facem un dush cu apa rece, iti dai doua palme si totul revine la normal, viata continua asa cum era si acum o zi :D hai te rog eu zambeste :D
Am ales pentru aceasta ocazie bineinteles, nu se putea decat o alta performanta Radiohead recenta din 2009 la festivalul Reading. Au cantat Creep!!!! Gen OMG!!! si Paranoid Android!!! aaaaa!! cum sa nu ii iubesti, vezi cand nu ai cu cine discuta despre..e naspa, n-ai cu cine. Sunt 6 track-uri bine de tot alese, chiar cred ca marcheaza ceva, un fel de checkpoint ceva nush..dar e bestial, e atat de bestial mai ales ca este la rezolutie 1080i (nush ce inseamna dar se vede super bestial si se aude ok). E atat de bun ca o sa las un link si recomand sa turn lights off sa iti iei una bucata casti bune si...enjoy! AICI
La Multi Ani!
30 decembrie, 2009
29 decembrie, 2009
Muzica de marti seara
Nu stiu exact de ce am optat sa postez melodiile astea. Trebuia sa pun si MC Hammer dar se pare ca drepturile de vizionare sunt restrictionate pentru tarisoara noastra imputita. Am ramas doar cu Rick si Bobby. In fine, sunt hituri de altadata si sunt extra funky :)). Poate va inspira pentru playlist-ul de Revelion.
Shoc!
Nu sunt fan Twilight, nu sustin acest curent emo vampiric si fiind o saga ce o sa dureze 6 filme am ceva de indurat :( Cautam pe net stuffuri noi aparute si surpriza Thom Yorke (Radiohead) - Twilight New Moon - Soundtrack? WTF!!! Track-ul e bestial bineinteles, muzica geniala, dragoste la prima vedere...Macar de o invata copii astia ceva din asta.
28 decembrie, 2009
27 decembrie, 2009
Cumparam schimbare
La cina de Craciun am discutat despre soarta Romaniei. Cred ca a plecat de la niste imagini despre Revolutie pe care le-am vazut la TV. Nu suntem ahtiati dupa politica. Ca sa faci politica si sa ai succes, trebuie sa stii sa lingi din locul in care ai scuipat. Nu este o mare propozitie. Este doar adevarul pe care cu totii il vedem in fiecare zi la televizor. Se cearta, se pupa, isi impart ciolanul, se cearta ca unul nu a primit destul zgarci si apoi tot asa si asa si asa si asa. Este un ciclu neincetat, obscen si umilitor. Umilitor, nu pentru cei care au rolul principal, ci pentru noi cei care ii privim si avem un gram de ratiune.
Au trecut 20 de ani si din cate vad eu, si inteleg (nu garantez pentru gandurile mele) suntem tot in ceata. Intr-o ceata deasa, intretinuta in permanenta de "niste baieti", pentru ca ceata si intunericul sunt cei mai buni aliati ai hotului. In intuneric nu ne mai pot tine, dar in ceata da. Este ceata prostiei, nepasarii, proastei cresteri si mitocaniei. Traim in epoca mitocaniei. Toti aspira catre acel tel suprem : bastanul, care merge pe linia de tramvai, cu manelele date la maxim si care scuipa cojile de la seminte pe geamul fumuriu al BMW-ului cu numar de Bulgaria.
Traim in epoca in care daca spui ca ai citit o carte toti se uita ciudat la tine. Traim in epoca in care viciile sunt virtuti si vice-versa.
Ce este mai grav, din punctul meu de vedere, este ca din urma nu vine nimic bun. Generatia mea este generatia "Gigi Becali". Toti se viseaza patroni de firme, facand smecherii si gainarii. Romanul inca adora chioscul. Din pacate, trebuie sa afirm ca suntem o generatie pierduta. Am stat prea mult intr-o ciorba de proasta calitate, cu miros de hotie, nesimtire si impertinenta. Ne-a intrat prea adanc in corp si nimeni si nimic nu o mai poate scoate din noi. Pacat. Chiar suntem "copiii sifilitici ai tranzitiei".
Primul video este expirat, dar merita.
Al doilea nu necesita comentarii.
p.s. Cine spunea ca romanii sunt un popor inteligent, ori era cretin, ori mintea.
Au trecut 20 de ani si din cate vad eu, si inteleg (nu garantez pentru gandurile mele) suntem tot in ceata. Intr-o ceata deasa, intretinuta in permanenta de "niste baieti", pentru ca ceata si intunericul sunt cei mai buni aliati ai hotului. In intuneric nu ne mai pot tine, dar in ceata da. Este ceata prostiei, nepasarii, proastei cresteri si mitocaniei. Traim in epoca mitocaniei. Toti aspira catre acel tel suprem : bastanul, care merge pe linia de tramvai, cu manelele date la maxim si care scuipa cojile de la seminte pe geamul fumuriu al BMW-ului cu numar de Bulgaria.
Traim in epoca in care daca spui ca ai citit o carte toti se uita ciudat la tine. Traim in epoca in care viciile sunt virtuti si vice-versa.
Ce este mai grav, din punctul meu de vedere, este ca din urma nu vine nimic bun. Generatia mea este generatia "Gigi Becali". Toti se viseaza patroni de firme, facand smecherii si gainarii. Romanul inca adora chioscul. Din pacate, trebuie sa afirm ca suntem o generatie pierduta. Am stat prea mult intr-o ciorba de proasta calitate, cu miros de hotie, nesimtire si impertinenta. Ne-a intrat prea adanc in corp si nimeni si nimic nu o mai poate scoate din noi. Pacat. Chiar suntem "copiii sifilitici ai tranzitiei".
Primul video este expirat, dar merita.
Al doilea nu necesita comentarii.
p.s. Cine spunea ca romanii sunt un popor inteligent, ori era cretin, ori mintea.
26 decembrie, 2009
Apare film!!! :D
The film finds Graham Coxon, Damon Albarn, Alex James and Dave Rowntree set to perform together for the first time in nine years. Intimate new interviews recount the highs and lows of Blur: from young boys growing up in Colchester, throughout the heady Britpop years and the band's headline return at Glastonbury and Hyde Park.
Abia asteeeept!!! :D:D wooohoo.
Abia asteeeept!!! :D:D wooohoo.
25 decembrie, 2009
Chill the Fuck Out! Music Chart
Am promis un playlist, e gata, e numai bun de dat play cand e prea liniste in casa. Am ales numai Aes Dana, 2 albume, e tranquil, psy-ceva, exista si 'video' ca noutate la player mai degraba niste imagini sugestive, e frumos, enjoy!
24 decembrie, 2009
Craciun Fericit!
Este Ajunul Craciunului si va urez Sarbatori Fericite si toata poezia aia de rahao pe care toti uram sa o povestim pentru ca bla bla bla bla .... oricum nimeni nu vrea sa ma auda asa ca las vrajelile si va las sa va lafaiti cu niste melodii tare frumoase: doi Sinatra, un Crosby si un Caldwell. Have fun !
Sunt unic, sunt designer
Repeta-ti asta in fiecare zi si poate chiar o sa te crezi :))
Its just like diamonds and shit! :))
Its just like diamonds and shit! :))
23 decembrie, 2009
22 decembrie, 2009
Deja vu voodoo
Era o seara obisnuita. Afara era intuneric si zabuseala, iar inauntru erau o harmalaie asurzitoare si o angoasa mai pufoasa decat o langoasa. Cei patru prieteni isi imparteau masa de langa geamul cu vedere la fundul oceanului si contemplau la o soarta mai buna.
Garmilisiosis avea o camasa in carouri aproape identica cu fata de masa si o palarie cu niste medalii pe ea, pe care o flutura in mana stanga in timp ce vorbea despre cartofi prajiti. Stewart si Arudanel il ascultau cu atentie pe cand Mathias privea sec in cana cu vin rosu din pastile chinezesti. Garmilisiosis il observa si-l intreaba usor rastit:
- Ce-i cu tine, uraciosule?!
- Nimic, nimic, raspunse el ingrijorat.
- Nu te credem. Tu ascunzi ceva, completara ceilalti doi.
- Nu este nimic important. Puteti trece peste ...
- Hai spune si gata.
Mathias nu era prea entuziast dar avea si el nevoie de niste raspunsuri, de niste pareri.
- Vedeti ceasul acela verde cu limbile mov si fundalul cu o poza care contine obscenitati?
- Da, da, raspunsera ei in cor.
- El masoara timpul exterior, timpul Universului.
- De acord.
- Dar pe langa acest timp exista un timp al nostru. Un timp interior pe care emotiile, sentimentele, trairile noastre indiferent de complexitatea lor, il modifica si-i schimba unitatea de masura.
Cei trei ascultatori se uitara lung unii la altii si confirmara teoria lui Mathias.
- Bun, bun dar unde vrei sa ajungi cu asta?
- In ultimul timp, am avut o droaie de deja vu-uri. Pe unele le-am obtinut cand eram foarte mic si abia acum s-au adeverit. Am cate trei sau patru pe zi. Simt uneori ca traiesc totul de doua ori.
- Si de ce esti trist? Pentru ca ai deja vu-uri? Toti avem, cei trei incepusera sa rada discret.
- Dar nu atat de multe si atat de dese. Vedeti voi, cativa zeci de ani de astfel de imagini acumulate si care se revarsa in cateva saptamani trebuie sa insemne ceva. Din cate pot stii, poate ca timpul meu exterior se termina si atunci cel interior si-a condensat zvacnirile pana la final.
- Staai putin, vrei sa spui ca simti ca o sa mori?
- Cam asa ceva, spuse Mathias cu vocea unui om care-si asteapta calaul in statie la 335.
- Delirezi. Eu propun sa te linistesti si sa nu mai bei vin chinezesc. Uite aici o cana de bere facuta in Colentina. Hala Obor ii zice. E chiar buna.
Cei patru isi continuara programul obisnuit, dar totusi ceva nu era bine. Presimtirea lui Mathias era vie si puternica si umbla acum pe o bicicleta gri prin fata pe la Opera. Daca s-a metamorfozat ea in realitate nu stiu sa va spun, dar despre cartofi prajiti, oricand.
Garmilisiosis avea o camasa in carouri aproape identica cu fata de masa si o palarie cu niste medalii pe ea, pe care o flutura in mana stanga in timp ce vorbea despre cartofi prajiti. Stewart si Arudanel il ascultau cu atentie pe cand Mathias privea sec in cana cu vin rosu din pastile chinezesti. Garmilisiosis il observa si-l intreaba usor rastit:
- Ce-i cu tine, uraciosule?!
- Nimic, nimic, raspunse el ingrijorat.
- Nu te credem. Tu ascunzi ceva, completara ceilalti doi.
- Nu este nimic important. Puteti trece peste ...
- Hai spune si gata.
Mathias nu era prea entuziast dar avea si el nevoie de niste raspunsuri, de niste pareri.
- Vedeti ceasul acela verde cu limbile mov si fundalul cu o poza care contine obscenitati?
- Da, da, raspunsera ei in cor.
- El masoara timpul exterior, timpul Universului.
- De acord.
- Dar pe langa acest timp exista un timp al nostru. Un timp interior pe care emotiile, sentimentele, trairile noastre indiferent de complexitatea lor, il modifica si-i schimba unitatea de masura.
Cei trei ascultatori se uitara lung unii la altii si confirmara teoria lui Mathias.
- Bun, bun dar unde vrei sa ajungi cu asta?
- In ultimul timp, am avut o droaie de deja vu-uri. Pe unele le-am obtinut cand eram foarte mic si abia acum s-au adeverit. Am cate trei sau patru pe zi. Simt uneori ca traiesc totul de doua ori.
- Si de ce esti trist? Pentru ca ai deja vu-uri? Toti avem, cei trei incepusera sa rada discret.
- Dar nu atat de multe si atat de dese. Vedeti voi, cativa zeci de ani de astfel de imagini acumulate si care se revarsa in cateva saptamani trebuie sa insemne ceva. Din cate pot stii, poate ca timpul meu exterior se termina si atunci cel interior si-a condensat zvacnirile pana la final.
- Staai putin, vrei sa spui ca simti ca o sa mori?
- Cam asa ceva, spuse Mathias cu vocea unui om care-si asteapta calaul in statie la 335.
- Delirezi. Eu propun sa te linistesti si sa nu mai bei vin chinezesc. Uite aici o cana de bere facuta in Colentina. Hala Obor ii zice. E chiar buna.
Cei patru isi continuara programul obisnuit, dar totusi ceva nu era bine. Presimtirea lui Mathias era vie si puternica si umbla acum pe o bicicleta gri prin fata pe la Opera. Daca s-a metamorfozat ea in realitate nu stiu sa va spun, dar despre cartofi prajiti, oricand.
Tuesday night music
Din categoria melodiilor dubioase tare va prezint Tom Waits - The piano has been drinking. Totusi am o intrebare: Ce anume a baut? Sange de caprioara cu vodka sau shake de aspirina cu lapte de klingonian?
Stomp Out Loud
Hai sa iti fac ziua mai buna. Nu cred ca ai auzit de colectivul Stomp. E o trupa mai de pe vremurile bune mult apuse, inca mai exista, se plimba prin lume, si dupa ei au aparut multi 'wanna be', vezi trupa Sistem de la noi....exact, lame. Din tot show-ul partea a 2-a este favorita mea :D Nu are cum sa nu iti placa...e pur si simplu mindblowing!!
21 decembrie, 2009
20 decembrie, 2009
In loc de neatza
No cameras or lights were used. Instead, 3D plotting technologies collected information about the shapes and relative distances of objects. The video was created entirely with visualizations of that data.
18 decembrie, 2009
Flashback - The Quest for Identity
Wtf is this? Sa va fac briefingul: jocul a fost lansat prin 92 pentru platforme DOS, Sega, Nintendo si ce se mai gasea pe vremea aia, sub forma de dischete, aaah love em disks:D asa...povestea e aici ca sa nu mai pierd vremea traducand. Din video jocul pare usor, dar crede-ma nu este deloc, tre sa ai degete rapide, e un puzzle/platform gen Prince of Persia de pe vremea lui. Oricum cica este in cartea recordurilor ca fiind cel mai vandut joc de la francezi...lol. Eu tin minte ca am luat jocul de pe un cd compilatie 300 de jocuri (pe care inca il mai am si inca merge asa zgariat cum este el, ca l-am dat din mana in mana pe vremea aia) ce trafic mai faceam in generala:))) copiam cd-uri pe bani...compilatii de jocuri, Oborul nume de cod Colleus!! Ce vremuri..jocuri si lego la greu. Mi-a dat o lacrima...brb.......asa, am redescoperit jocul pe un site, gratis si merge, ruleaza perfect, video, sound tot tacamul masterat frumos. Il recomand cu caldura oricui, nu trebuie sa fii foarte pasionat de gaming, e un joc frumos pentru toate varstele. Daca il vrea cineva il gasiti aici. Soundul din video nu e original, nu suna asa.
17 decembrie, 2009
16 decembrie, 2009
Preludiu
Vine vacanta de iarna asta inseamna, cel putin in cazul meu, hibernare sanatoasa si linistita in care imi voi petrece timpul dormind cat vreau, cand vreau, gaming relaxant ocazional, televizor ocazional, poate mai citesc si eu ceva ca am tinut post tot anul, de plecat nu plec nicaieri ca nu am cu ce si nici unde deci o sa stresez blogul asta, de revelion am in meniu mici si ce draq o mai fi, pisica la cuptor :)))) Nu, cum sa imi mananc pisica..il mai pastrez o vreme :))
Preludiu la ce? La un playlist psychedelic, ambient, psytrance, numai bun de stat la caldura in contrast cu vremea rece de afara.
Am pomenit de Carbon Based Lifeforms mai demult acuma ascultam Aes Dana o trupa franceza din 2 oameni cu vreo 3 albume scoase si multe chestii pe langa gen remixuri, bonusuri..d-astea. In 2009 au scos al 3-lea album 'Leylines', who gives a fuck, asa..enjoy or suck it!
Preludiu la ce? La un playlist psychedelic, ambient, psytrance, numai bun de stat la caldura in contrast cu vremea rece de afara.
Am pomenit de Carbon Based Lifeforms mai demult acuma ascultam Aes Dana o trupa franceza din 2 oameni cu vreo 3 albume scoase si multe chestii pe langa gen remixuri, bonusuri..d-astea. In 2009 au scos al 3-lea album 'Leylines', who gives a fuck, asa..enjoy or suck it!
15 decembrie, 2009
14 decembrie, 2009
Robinetul cu lene
Norrroc bun klingonienilor. Nici sa pun semn de exclamare nu am chefffff. Ce sa va povestesc... Imi este leneeeelefant ... Am idei garla. Unele le am scrise si pe niste ciorne mizerabile. Trebuie doar sa le transcriu dar imi este lene. De unde atata lenee? De unde ? Cine guverneaza aceasta arma de distrugere in masa? Vreau sa-l cunosc si sa-mi explice de ce draq mi-a dat atata? Din cauza lui si a nesabuintei sale in distributia si impartirea lenii sunt eu asa ... lenes. Ptiuuu... Ce aiurealaaa ... O nelamurire mai am: sa ma linistesc stiind ca daca nu as avea atata lene as fi mai bun decat oricare dintre voi, albinutelor?
Oamenii normali au liber duminica
Mda dar noi nu suntem normali si nici profii care au chef de glume proaste gen sa ii chemam duminica, cand Bucurestiul e mort si pustiu, sa ii chemam la facultate de dimineata de la 8 pana seara la 6 si sa le dam de munca pentru un amarat de 5 pe care maxim 20% il primesc..restul sa scoata banii! In fine, asa invatam meserie cica...in timp ce restul lumii civilizate a auzit de calculator, proiectare 3d, noi suntem oldschool, vechi si ruginiti..conservatori extremisti as spune mai bine.
Locuinta lacustra (adica pe apa...)in Delta Dunarii. Nu am mai avut timp sa ii pun stuf, salcii sau pesti agatati pe pereti...ma gandeam sa fac un apropo la Tibanu :)))))) dar poate nu gustau gluma:))
Locuinta lacustra (adica pe apa...)in Delta Dunarii. Nu am mai avut timp sa ii pun stuf, salcii sau pesti agatati pe pereti...ma gandeam sa fac un apropo la Tibanu :)))))) dar poate nu gustau gluma:))
13 decembrie, 2009
12 decembrie, 2009
Si eu vreau sa stau...
Cu totii vrem a stam, suntem obositi de la atatea nimicuri pe care oamenii de pe planeta le clasifica drept ocupatii fara de care nu poti trai...aiureli. Am si uitat cum e sa stai degeaba, sa pierzi vremea ca o leguma facand nimic, sa stau intr-o stare de euforie relaxata fara griji, sa simt ca am o viata si ca intr-adevar fac ce vreau cu ea, asta cu dute la scoala e o doctrina ca sa te faca sa participi in continuare la imbogatirea altora, sa o duca altii mai bine pe spinarea ta, si daca as castiga o suma imensa de bani cu siguranta nu as avea nevoia sa muncesc sau sa fac ceva, m-as plimba si as trai, o viata am de ce sa o muncesc cu gandul ca imi place ca asa am fost invatat. In cinstea vremurilor bune la care visam.
11 decembrie, 2009
Viitorul pare promitator
Noutati de la EA cu Dante's Inferno, jocul adaptat dupa carte, pe care nu am citit-o si din cate am inteles e un fel de poezie...o sa ma interesez, m-au facut curios.
09 decembrie, 2009
The classic wednesday evening special chill
Fara numar de la nasu' mare pentru toti fanii Barry White!!! Fara numar fara numar faraaa numarrr !!!
Te-ai trezit? Culca-te la loc..
Oare de ce ma mai trezesc...totul e din ce in ce mai urat si mai rau, nu as mai iesi din casa pana cand ceva nu se schimba in jurul meu. De ce mai deschid ochii cand orbii se distreaza mai bine?
08 decembrie, 2009
Chillau de marti
Nu este miercuri. Este marti pe calendar. In sufletele noastre este marti? Eu ma simt ca intr-o zi de miercuri. Bizar lucru este raportul acesta dintre timpul interior si cel exterior. Este cum ai compara o sfoara perfect dreapta cu una lasata de izbeliste sa faca diverse bucle si rotunjiri lascive. Din pacate, noi nu vedem decat o parte din sfoara, dar putem in interior sa o facem infinita. Ne trebuie doar un catalizator. Muzica este un candidat serios.
07 decembrie, 2009
Gesturi neinsemnate
Magia incepe cu un gand,
Si cu acel zambet bland,
Ce chinuie ceasul noptii,
Si taie aripile mortii,
Dandu-mi praf de luna plina,
Si oarbei iubiri lumina.
The Police - Every Little Thing She Does
Asculta mai multe audio Muzica
Si cu acel zambet bland,
Ce chinuie ceasul noptii,
Si taie aripile mortii,
Dandu-mi praf de luna plina,
Si oarbei iubiri lumina.
The Police - Every Little Thing She Does
Asculta mai multe audio Muzica
Ce lume...
Doar muzica ma mai poate salva de la autodistrugere psihica, prostia echivaleaza cu creatia.
Aaaaaah, offf...inca o inregistrare clasica de prin 89. Din punctul meu de vedere 'Tame' face parte din categoria 'evolutie muzicala'.
Aaaaaah, offf...inca o inregistrare clasica de prin 89. Din punctul meu de vedere 'Tame' face parte din categoria 'evolutie muzicala'.
06 decembrie, 2009
Ganduri postelectorale
Nu vreau sa discut cine a castigat, cine a pierdut, cine pe cine sprijina, cine e mai slab, cine e comunist, cine e un totalitarist, cine respecta Constitutia, cine ce dosar are sau ce a fost tatal nu stiu cui. Trebuie inteles ca oricare dintre cei doi candidati nu este suficient de merituos. Amandoi sunt de o calitate indoielnica si nu posed verticalitatea necesara. Un conducator trebuie sa fie un patriot orb fata de nevoile si trebuintele meschine ale sale si ale celor din jur. Din pacate, nu exista astfel de oameni. Au fost candva in istoria noastra dar si aceia au fost injunghiati in spate tot de lacomia si prostia unora dintre noi.
Dar propun sa-i dam draq si sa ascultam o melodie funky si groovie.
Dar propun sa-i dam draq si sa ascultam o melodie funky si groovie.
Undeva prin 88
As fi vrut sa scriu cateva apropouri dar nu cred ca merita. M-am indragostit de basista :x:x Kim
05 decembrie, 2009
D'ale mele
Ca tot nu se uita lumea pe aici m-am gandit sa imi imprastii muncile la vedere
Locuinta unifamiliala izolata, adica o casa o familie. Poze la macheta am pus.
Locuinta unifamiliala cuplata, adica o casa doua familii. Macheta s-a facut praf :))))) impreuna cu altele, stim noi :)))
Va urma...
Locuinta unifamiliala izolata, adica o casa o familie. Poze la macheta am pus.
Locuinta unifamiliala cuplata, adica o casa doua familii. Macheta s-a facut praf :))))) impreuna cu altele, stim noi :)))
Va urma...
04 decembrie, 2009
03 decembrie, 2009
Ora de muzica: Arrested Development
Sunt convins ca nu va spune nimic numele dar Arrested Development a fost alternativa hip-hop daca refuzai sa-i asculti pe 2Pac, Notorius, Dr.Dre, Snoop si etc. Detalii despre trupa gasiti si pe wiki asa ca nu o sa ma obosesc sa va povestesc. Va pun totusi cateva melodioare de la ei. Eu nu am discografia pentru ca nu prea am gasit-o dar incerc in continuare. Hai auditie placuta!
02 decembrie, 2009
Relax de miercuri seara
Precum s-a mai intamplat in trecut, miercuri seara este seara muzicii bune. Stingeti lumina, inchideti ochii si ascultati melodia.
01 decembrie, 2009
Savin
Cerul era albastru si incredibil de plictisit. E greu sa stai mereu deasupra tuturor si sa nu le vezi decat chelia sau pleata, iar singurele tale momente de dinamica sa fie niste furtuni anoste si ude.
In ziua aceea, singurul care statea sub el era Savin. Savin era un tanar destul de tanar, cu umeri lati, cam atat de inalt, cu ochii partial deschisi si cu patruzeci si patru la piciorul stang si treizeci si cinci la piciorul drept. Era imbracat cu pantaloni scurti de culoare roz, un pulover crosetat de un dud din Gradina Cismigiu, o palarie cam mare si in picioare purta niste sandale impermeabile produse intr-un conac decorat in stil rustico-thailandez, aflat intr-o suburbie a Oborului.
Savin o astepta o ora. O astepta o zi. O astepta o saptamana dar deveni foarte iritat de absenta ei. Fata il tachina mereu asa. Ii promitea totul si apoi uita de promisiunea facuta, lasandu-l cu gandurile sale si cerul. Cerul ii era un prieten apropiat iar gandurile erau de o frumusete incredibila. Daca ar fi stiut si ea cat de minunate sunt s-ar fi indragostit de ele si de el. Marele hop era ca fata nu reusea sa-i auda, sa-i vada sau sa-i inteleaga gandurile. Ea nu putea sa vada si sa simta decat culori, forme, texturi, litere si unele sunete organizate.
Sfatuit de Cer si satul de jocul acesta al fetei, Savin ii scrie o poezioara, ii picteaza un tablou si ii compune o melodie in care dupa un ritual trac care implica autoflagelare spirituala, isi intipareste toate gandurile.
Fuge apoi pe mare purtat de vantul unei furtuni si i le da fetei. Sfarsitul povestii ??! Sfarsitul povestii este doar inceputul. Un inceput care s-a lasat asteptat.
In ziua aceea, singurul care statea sub el era Savin. Savin era un tanar destul de tanar, cu umeri lati, cam atat de inalt, cu ochii partial deschisi si cu patruzeci si patru la piciorul stang si treizeci si cinci la piciorul drept. Era imbracat cu pantaloni scurti de culoare roz, un pulover crosetat de un dud din Gradina Cismigiu, o palarie cam mare si in picioare purta niste sandale impermeabile produse intr-un conac decorat in stil rustico-thailandez, aflat intr-o suburbie a Oborului.
Savin o astepta o ora. O astepta o zi. O astepta o saptamana dar deveni foarte iritat de absenta ei. Fata il tachina mereu asa. Ii promitea totul si apoi uita de promisiunea facuta, lasandu-l cu gandurile sale si cerul. Cerul ii era un prieten apropiat iar gandurile erau de o frumusete incredibila. Daca ar fi stiut si ea cat de minunate sunt s-ar fi indragostit de ele si de el. Marele hop era ca fata nu reusea sa-i auda, sa-i vada sau sa-i inteleaga gandurile. Ea nu putea sa vada si sa simta decat culori, forme, texturi, litere si unele sunete organizate.
Sfatuit de Cer si satul de jocul acesta al fetei, Savin ii scrie o poezioara, ii picteaza un tablou si ii compune o melodie in care dupa un ritual trac care implica autoflagelare spirituala, isi intipareste toate gandurile.
Fuge apoi pe mare purtat de vantul unei furtuni si i le da fetei. Sfarsitul povestii ??! Sfarsitul povestii este doar inceputul. Un inceput care s-a lasat asteptat.
Realitate inversa
Acesta este un articol din Dilema Veche (nr.301/19.11.2009) pe care cineva mi l-a sugerat pentru forta sarcasmului de care da dovada autorul. Sa vedem.
(Noi) sîntem români: avem valoare!
Românii sînt un popor de oameni buni, loiali, demni şi mîndri. Bine educaţi în cei şapte ani petrecuţi acasă, dar mai ales în anii de şcoală (şcolile românilor sînt printre cele mai frumoase, mai îngrijite şi mai încălzite clădiri ale ţării, iar profesorii, bine pregătiţi şi bine plătiţi, scot olimpici în serie), ospitalitatea şi politeţea românilor sînt branduri de ţară. La bloc, pe stradă, în trafic sau în metrou – iată tot atîtea locuri pentru a urmări felul civilizat, într-o discreţie şi un respect reciproc impecabile, în care românii convieţuiesc: nu există îmbulzeală, nici înjurături (de altfel, „buna-cuviinţă“ şi „bunul-simţ“ sînt mama şi tatăl limbajului acestui popor care nu are decît vreo două înjurături, şi alea hilare prin candoare), iar răbdarea şi amabilitatea excesivă creează adesea situaţii absurde: uneori metroul pleacă de la peron cu vagoanele goale întrucît nimeni nu îndrăzneşte să urce înaintea celorlalţi.
Românii iubesc natura („codru-i frate cu românul“, spune un celebru vers românesc, de altfel munţii, pădurile şi Delta Dunării sînt curate şi protejate, fotografierea peisajelor fiind singurul act de intruziune umană) şi îşi întreţin oraşele la un nivel al curăţeniei care fac din România mica Elveţie (oamenii nu scuipă şi nu aruncă chiştoace pe străzi, nu calcă pe iarbă – de altfel, România este singura ţară din lume unde acest lucru este interzis –, iar posesorii de cîini de companie spală aleile în urma lor cînd ies la plimbare cu patrupezii). Recent cîteva mall-uri au fost dărîmate în centrul marilor oraşe pentru a se construi parcuri pentru copii şi terenuri de sport (de altfel, România este o pepinieră de sportivi înnăscuţi, fiecare fetiţă este o potenţială Nadia Comăneci şi fiecare băieţel este un Ivan Patzaichin, un Ilie Năstase sau un Hagi mai micuţ).
Popor religios, românii şi-au însuşit valorile creştine în asemenea măsură încît se spune că este „noul popor ales“ (Septuaginta se va distribui în curînd împreună cu un cotidian). Cinstea, respectarea cuvîntului dat, spiritul caritabil (remember Caritas), devotamentul sînt calităţi banale în România, iar legile ţării sînt respectate cu sfinţenie (se spune că în România îţi poţi lăsa laptopul pe bancă în parc sau cardul în bancomat şi nimeni nu îndrăzneşte să se atingă de ele). Aflaţi de două mii de ani în acelaşi binecuvîntat spaţiu carpato-danubiano-pontic, românii au fost luptători curajoşi şi dîrji în a-şi apăra libertatea, tradiţiile, limba („o comoară în adîncuri îngropată“, singura de origine latină din Balcani) şi, mai ales, întregul Occident creştin de atacurile păgînilor migratori şi ale otomanilor. Aliaţi de nădejde, rolul istoric al românilor în oricare dintre războaiele zonale sau mondiale a fost decisiv. De altfel, românii sînt şi foarte toleranţi: romii, comunitatea de gay şi sectanţii conlocuiesc cu românii ortodocşi în pace, armonie şi bunăstare.
Inteligenţi, muncitori neobosiţi, perfecţionişti şi ambiţioşi (cercetarea românească a făcut din România un Silicon Valley al Est-ului; stiloul, de pildă, a fost inventat de un român), românii sînt printre cei mai căutaţi meseriaşi/specialişti din lume. Consumul cultural ridicat al românilor este inexplicabil (a încercat, fără succes, Bourdieu): traducerea românească a opului heideggerian Sein und Zeit s-a vîndut în cîteva mii de exemplare, Cioran a reformat limba franceză, Bråncuşi este un sculptor pentru mase (în parcuri lumea stă pe scaune sculptate de el), iar Enescu a dat numele unui festival mamut de muzică clasică ce se va ţine de anul viitor pe stadioane. Politica românească este şi ea un exemplu de cinste, devotament şi elocinţă: oricare dintre partide/politicieni ar fi la putere, situaţia ar rămîne neschimbată.
În ciuda intruziunii comunismului ca ideologie totalitară vreme de aproape o jumătate de secol, românii au rezistat prin cultură, iar acum, în contra relativismului postmodern, valorile lor s-au întărit, nu vor fi vîndute şi vor dăinui „ca soarele sfînt de pe cer!“. (M. C.)
(Noi) sîntem români: avem valoare!
Românii sînt un popor de oameni buni, loiali, demni şi mîndri. Bine educaţi în cei şapte ani petrecuţi acasă, dar mai ales în anii de şcoală (şcolile românilor sînt printre cele mai frumoase, mai îngrijite şi mai încălzite clădiri ale ţării, iar profesorii, bine pregătiţi şi bine plătiţi, scot olimpici în serie), ospitalitatea şi politeţea românilor sînt branduri de ţară. La bloc, pe stradă, în trafic sau în metrou – iată tot atîtea locuri pentru a urmări felul civilizat, într-o discreţie şi un respect reciproc impecabile, în care românii convieţuiesc: nu există îmbulzeală, nici înjurături (de altfel, „buna-cuviinţă“ şi „bunul-simţ“ sînt mama şi tatăl limbajului acestui popor care nu are decît vreo două înjurături, şi alea hilare prin candoare), iar răbdarea şi amabilitatea excesivă creează adesea situaţii absurde: uneori metroul pleacă de la peron cu vagoanele goale întrucît nimeni nu îndrăzneşte să urce înaintea celorlalţi.
Românii iubesc natura („codru-i frate cu românul“, spune un celebru vers românesc, de altfel munţii, pădurile şi Delta Dunării sînt curate şi protejate, fotografierea peisajelor fiind singurul act de intruziune umană) şi îşi întreţin oraşele la un nivel al curăţeniei care fac din România mica Elveţie (oamenii nu scuipă şi nu aruncă chiştoace pe străzi, nu calcă pe iarbă – de altfel, România este singura ţară din lume unde acest lucru este interzis –, iar posesorii de cîini de companie spală aleile în urma lor cînd ies la plimbare cu patrupezii). Recent cîteva mall-uri au fost dărîmate în centrul marilor oraşe pentru a se construi parcuri pentru copii şi terenuri de sport (de altfel, România este o pepinieră de sportivi înnăscuţi, fiecare fetiţă este o potenţială Nadia Comăneci şi fiecare băieţel este un Ivan Patzaichin, un Ilie Năstase sau un Hagi mai micuţ).
Popor religios, românii şi-au însuşit valorile creştine în asemenea măsură încît se spune că este „noul popor ales“ (Septuaginta se va distribui în curînd împreună cu un cotidian). Cinstea, respectarea cuvîntului dat, spiritul caritabil (remember Caritas), devotamentul sînt calităţi banale în România, iar legile ţării sînt respectate cu sfinţenie (se spune că în România îţi poţi lăsa laptopul pe bancă în parc sau cardul în bancomat şi nimeni nu îndrăzneşte să se atingă de ele). Aflaţi de două mii de ani în acelaşi binecuvîntat spaţiu carpato-danubiano-pontic, românii au fost luptători curajoşi şi dîrji în a-şi apăra libertatea, tradiţiile, limba („o comoară în adîncuri îngropată“, singura de origine latină din Balcani) şi, mai ales, întregul Occident creştin de atacurile păgînilor migratori şi ale otomanilor. Aliaţi de nădejde, rolul istoric al românilor în oricare dintre războaiele zonale sau mondiale a fost decisiv. De altfel, românii sînt şi foarte toleranţi: romii, comunitatea de gay şi sectanţii conlocuiesc cu românii ortodocşi în pace, armonie şi bunăstare.
Inteligenţi, muncitori neobosiţi, perfecţionişti şi ambiţioşi (cercetarea românească a făcut din România un Silicon Valley al Est-ului; stiloul, de pildă, a fost inventat de un român), românii sînt printre cei mai căutaţi meseriaşi/specialişti din lume. Consumul cultural ridicat al românilor este inexplicabil (a încercat, fără succes, Bourdieu): traducerea românească a opului heideggerian Sein und Zeit s-a vîndut în cîteva mii de exemplare, Cioran a reformat limba franceză, Bråncuşi este un sculptor pentru mase (în parcuri lumea stă pe scaune sculptate de el), iar Enescu a dat numele unui festival mamut de muzică clasică ce se va ţine de anul viitor pe stadioane. Politica românească este şi ea un exemplu de cinste, devotament şi elocinţă: oricare dintre partide/politicieni ar fi la putere, situaţia ar rămîne neschimbată.
În ciuda intruziunii comunismului ca ideologie totalitară vreme de aproape o jumătate de secol, românii au rezistat prin cultură, iar acum, în contra relativismului postmodern, valorile lor s-au întărit, nu vor fi vîndute şi vor dăinui „ca soarele sfînt de pe cer!“. (M. C.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)