Trebuie sa recunosc ca atmosfera este foarte reala, efectele sonore si modul in care lumina cade pe pereti si pe obiecte fiind foarte bine gandite. Personajele si mimica lor sunt muncite. Replicile lor sunt savuroase daca intelegi putina limba rusa.
Povestea este simplista. Totul s-a dus pe apa sambetei dupa un razboi nuclear si toata lumea s-a retras in tunele. Acolo se bat intre ei, intr-o reeditare a celui de-al Doilea Razboi Mondial intre sovietici si nazisti, si cu foarte multi mutanti de toate felurile. Tu trebuie sa treci peste toate piedicile si sa salvezi umanitatea aruncand un nou val de bombe nucleare pe zona controlata de The Dark Ones. O chestiune foarte enervanta, din punctul meu de vedere, este numarul colosal de situatii limita. Sunt prea multe. Esti facut prizonier si inainte sa te execute esti salvat, cazi cu liftul, cazi de pe bloc, explodeaza totul in jur, etc etc. Pe langa asemanarile cu S.T.A.L.K.E.R., Metro 2033 ii ofera personajului principal si cateva secvente culese din jocuri precum F.E.A.R.. Mai exact, intervin diverse spirite si fantome, care te sustrag din lumea reala. Mai intai, te salveaza iar mai apoi vor incerca sa te impiedice sa-ti duci planul la bun sfarsit.
Inca un lucru care m-a enervat este prostia inamiciilor. Bataliile difera doar prin context, nu si prin intensitate. Am observat si mici bug-uri, cum ar fi trecerea personajelor din jur prin tine. Grafica, in schimb, este ireprosabila. Lungimea jocului este relativ potrivita. Nu este foarte mare dar, tinand cont de calitatea luptelor, este potrivita.
Nota finala: 8,5.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu