Sase ani.. sase ani au trecut pe nesimtite in timp ce mama tot acasa era, gatind cu mare satisfactie ciorbele colorate - ardei rosu iute- cat mai diverse in amurgul zilei. Soarele tot pe cer era in fiecare dimineata si nici nu stiu cand am renuntat sa privesc lumina calda care imi coboara incet prin geamurile aburite si crengile de pomi uscati din timpul iernii. Caldura mirosului de cozonaci rumeniti la cuptor face aerul sa intre in condens pe geamul zgribulit de frigul de afara, incercat de stelele de gheata . Si simt.. si vad.. miros imaginea senzuala, aproape erotica a acestei dimineti molcome, obisnuita ca cea a unui drog insa dimineata, se simte al dracului de bine si iubesc renasterea.
Ma trezesc la viata, ma simt de parca am dormit..6 ani de nopti si 6 ani de zile . Un gand ca o panglica de voal satinat cu atingerea casmirului mi-a legat intreaga existenta intr-un punct. Si acel punct a fost pierdut, l-am pierdut in multitudinea de puncte si imi doresc sa-l uit definitiv.
M-am trezit, ce este de facut acum? Ce paradox..realizez ca este prea tarziu, dis de dimineata.
teardrop on the fire
feathers on my breath :X
Da da ... bun bun ;)
RăspundețiȘtergere